29.6.09
SÂMBĂTA SONORĂ de la toamnă
Planurile noastre pentru următorul sezon cuprind mai multă muzică contemporană şi o privire mai atentă asupra scenei româneşti. Am vrea să dăm un loc muzicii improvizate abstracte. Un fel de fanzină ar putea cuprinde texte critice, biografii de autori şi prezentări de scene diverse şi poate chiar invitaţi pentru conferinţe şi întâlniri cu publicul. Începând cu noiembrie am prevăzut parteneriate cu Atelierele de Creaţie Radiofonică de la Radio France, INA-GRM, IRCAM şi L’Encyclopedie de la parole de la Laboratoire d’Aubervilliers. Şi încă multe altele...
SÂMBĂTA SONORĂ le mulţumeşte pentru sesiunile tematice şi carte blanche celor trei colaboratori: Julien Trambouze, Henning Lundkvist şi Octav Avramescu.
SÂMBĂTA SONORĂ mulţumeşte Centrului Naţional al Dansului pentru Sala Rondă - un spaţiu perfect, sonorizare şi maeştri de sunet şi lumini: Catalin, Adi si Andi - cei mai buni, afişe şi flyere de cea mai bună calitate pentru primele sesiuni, bunătăţi la discreţie pentru confortul dumneavoastră. Le mulţumim Vavei şi lui Mihai pentru că ne-au crezut pe cuvânt, Andreei pentru publicitate, Cristinei, lui Cornel şi celor trei gardieni ai porţilor noastre pentru sprijinul logistic, Elenei, lui Mari şi lui Carmen, voluntarelor Cristina, Andreea şi Claudia pentru zâmbet şi promptitudine şi mai ales Irinei, stilista, ochiul şi barometrul fiecărei sesiuni.
SÂMBĂTA SONORĂ îi mulţumeşte lui Marion pentru căldurosul "oui, bien sur!" de fiecare dată când am avut nevoie
SÂMBĂTA SONORĂ mulţumeşte în primul rând publicului fidel, pentru ideile noi pe care ni le-aţi dat, sunetele pe care ni le-aţi trimis şi încurajările constante. Contăm pe voi!
Anamaria Pravicencu în numele SÂMBETEI SONORE.
16.6.09
sillyconductor 27/06
sillyconductor
live performance
Oscilind intre galagios si inaudibil, performance-ul va fi impartit artificial in trei parti si va prezenta publicului interventii si inventii acustice generate de fantasmagorii precum catronomul, ventichitara sau diferite zine imprimate pe banda. Referintele simfonice vor exista, desigur, in deplin acord cu discursul sonor al marilor compozitori si, de ce nu, chiar al avioanelor cu elice.
Nu-mi place deloc să scriu scurte autobiografii aşa că voi fi franc. Am studiat chitara de la 6 ani, la 13 ani am descoperit sintetizatoarele şi am uitat chitara, iar de câţiva ani încoace încerc să uit sintetizatoarele în favoarea samplere-lor, a field-recording-ului şi a oricărei surse de sunet care poate fi manipulată şi transformată în altceva sau nu. În 2008, am avut o serie de concerte care presupuneau colarea unor micro-fragmente simfonice cu ajutorul samplerului care a inventat practic hip-hop-ul, rezultând astfel opere noi, cu o vădită construcţie minimalistă. Fascinaţia pentru clasici nu m-a părăsit nici până azi deşi am şi alte obsesii prietene. Field-recording-ul, sursele inedite de sunet, jucăriile din plastic, instrumentele vechi, rare sau inexistente şi alte lucruri care sună mai pretenţios într-o biografie decât în realitate, toate astea se combină haotic într-un fel de muzică pe care nu mă pot abţine să nu o fac. Acestea fiind zise, puteţi parcurge mai jos câteva hint-uri legate de ce voi încerca să performez în seara asta, dacă totul va merge aşa cum mi-am imaginat sau mai bine. Vă mulţumesc pentru interes şi clemenţă, mai ales că, după cum veţi bănui imediat după intrarea în sală, am o durere îngrozitoare de spate.
www.myspace.com/sillyconductor
1. În 1962, Gyorgy Ligeti a compus "Poème Symphonique" - 100 de metronoame care ticăie în acelaşi timp la tempo-uri diferite. Compoziţia este rareori reconstituită, din cauza dificultăţii reprezentate de găsirea recuzitei. Pe măsură ce tehnica a evoluat în direcţia metronoamelor digitale, acest lucru a devenit chiar mai dificil. Din acest motiv m-am gândit la un alt instrument, mult mai uman: catronomul. E suficient să priviţi mişcarea unui catronom din lateral pentru a descoperi similitudinile cu ruda sa din lemn şi metal. Atenţie: natura delicată şi capricioasă a catronoamelor necesită intervenţii regulate asupra instalaţiei, deci nu vom putea urma îndeaproape indicaţiile compoziţiei lui Ligeti, ci mai degrabă vom proceda invers. 2. "Mi-aş dori să ascult cel mai cunoscut fragment din Spărgătorul de nuci 3. Ultima parte a performance-ului e reprezentată de o impunătoare improvizaţie la ventichitară. Practic e vorba de trei ventilatoare şi două pedale de chitară, suficiente, zic eu, pentru a recrea momentul unei bătălii aviatice din Al II-lea Război Mondial care se petrece deasupra unui stadion înecat în acorduri de metal. Ne cerem scuze pentru volumul sunetului, dar e absolut necesar pentru veridicitatea istorică.
4.6.09
despre sound art 13/06
despre sound art
carte blanche lui Henning LUNDKVIST
Pentru SĂMBĂTA SONORĂ, în loc să separ propriile mele lucrări de celelalte care într-un fel sau altul sunt importante pentru mine, am ales să creez un întreg în care piese din prezent şi din trecut pot fi ascultate împreună. Alegerea pieselor altor artişti este una subiectivă; mi-am concentrat atenţia asupra unor lucrări produse de prieteni şi colegi cu care colaborez şi asupra unor lucrări istorice pe care le consider importante pentru felul meu de a mă situa ca artist. Mare parte a lucrărilor contemporane sunt legate de Radiowy.se (platformă web de producţie şi distribuţie de sound art bazat pe text şi teatru radiofonic experimental) a cărui cofondator sunt. Lucrările istorice sunt determinante pentru parcursul şi practica mea artistică.
Stabilit la Malmo (Suedia), Henning LUNDKVIST foloseşte sunetul şi textul ca mijloace de comunicare, lăsând materialele provenite din diferite surse să se amestece prin juxtapunere, suprapunere, tăiere şi colaj. Piesele sale îşi au punctul de plecare în citate şi în materiale găsite, prin intermediul cărora pune sub semnul întrebării prezentul şi istoria ce îşi recreează astfel propria imagine. Este unul din fondatorii Radiowy, platformă web de producţie şi distribuţie de piese sonore şi teatru radiofonic experimental.
http://radiowy.se
Lucrarea Alcor a lui Leif HOLMSTRAND este o lectură înregistrată a răspunsului scris pe care l-a primit de la Alcor când i-a contactat despre posibilitatea de a-şi congela propriul corp după moarte.
Mystics - Alchemists - Revolutionaries este o lucrare bazată pe o înşiruire de nume de, după cum sugerează titlul, mistici, alchimişti şi revoluţionari. Aşezate unul după altul şi unul “lângă” altul – în ordine alfabetică în timp şi separate pe categorii (misticii la stânga, alchimiştii în centru şi revoluţionarii la dreapta în structura stereo) – numele capătă funcţia unor simboluri distante, atât din trecut cât şi dintr-un posibil viitor.