24.2.11

on the air, cu Michal Rataj, CZ - 26/02




PARTEA I: DESPRE RADIO ART
de Michal Rataj


Fiecare mediu, în cel mai larg înţeles al cuvântului, şi-a definit în intervale mari de timp mijloacele de expresie, codurile, abordările creative în comunicare sau în cooptarea unui gen sau altul, estetici sau mediu sociocultural – toate acestea regăsindu-se în natura individuală a acelui mediu. Cântecele gregoriene au umplut catedralele medievale şi mănăstirile cu rugăciunile lor. Ansamblurile de muzică de cameră şi orchestrele simfonice au transformat spectrul sonor auditiv în muzică, astfel creând ritualul sociocultural de concert. Fotografia a oprit timpul, a înlăturat proverbiala aură de „aici şi acum” descrisă de Walter Benjamin şi a plantat suspiciuni cu privire la existenţa unei opere de artă originală. Iar radioul a eliminat vechea concepţie despre eter ca spaţiu fizic, înlocuindu-l – pentru o perioadă mai mare de timp, se pare – cu ideea de un eter umplut de informaţie.


Cu toate că primele viziuni asupra radioului ca mediu împărtăşeau un interes într-un mijloc de comunicare cu dublu sens, aceste viziuni nu au putut fi împlinite până la apariţia Internetului, ce infiltrează atât radioul cât şi televiziunea şi oferă noi moduri de comunicare şi noi „aplicaţii”, adică noi forme de participare în crearea, organizarea, distribuţia şi percepţia fluxului global de informaţie.

Fiecare mediu provoacă inventarea a noi feluri de a-l folosi. În 1920, radioul era înţeles în primul rând ca un mijloc de a distribui informaţia, de a raporta. Însă foarte curând, potenţialul larg al radioului a rezonat cu o multitudine de abordări artistice ale oamenilor momentului (Weil, Brecht, futuriştii italieni, Sala, Hindemith, Cage etc.), contribuind astfel intrinsec la formarea, naşterea şi distribuirea a multor lucrări cheie din avangarda muzicală şi sonoră, de la muzica electroacustică până la forme experimentale de teatru.

Nu a durat mult până când artiştii şi-au dat seama că radioul oferă condiţii unice de lucrat cu sunetul, fiind deposedat de imagine, fără mişcarea muzicianului sau gestul actorului, deci lipsit de orice legătură semantică conştientă dintre sunet şi sursa sa. Prin abordările artistice ce au rezultat sub formă de radio art, radioul s-a conturat din ce în ce mai mult ca un mediu ce putea împărtăşi un înalt grad de subiectivitate, invitând ascultătorii să participe într-un nou joc audio ce a dus la crearea unui spaţiu (sau spaţiu paralel) acustic complet nou, cu înţelesuri sonore proprii sau experimentând cu contexte semantice şi acustice, cu diferite moduri de ascultare şi interpretare oferind posibilitatea participării la o stranie „interacţiune prin eter”, în care mintea auditorului dă naştere la tălmăciri individuale diferite.

După mai multe decenii de existenţă, arta creată specific pentru radio a dus la dezvoltarea unei întregi serii de forme mai mult sau mai puţin tradiţionale – piese de teatru radiofonic, documentare radio, reportaje artistice, etc. Împrumutând diferite căi în diferite ţări, ceea ce numim azi „radio art” caută să exploreze spaţiul din afara la tot ceea ce este standardizat, fixat într-un singur loc, clar şi evident. Arta radio încearcă să descopere noi mijloace de expresie, noi forme de a se angaja în aşa numita „comunicare acustică interactivă”, întotdeauna testând potenţialul şi aplicabilitatea acestora în producţia standardizată de media. Ca orice altă activitate umană, arta radio îşi face apariţia din ghetto-ul proverbial al laboratorului şi constituie un teren fertil de încercări, oferind loc pentru inspiraţie viitoarelor generaţii de artişti.



PARTEA A II-A: CONCERT

I’m More Vain Than Wind (2009)

Respiraţia înseamnă viaţă, sunetul respiraţiei este sunetul vieţii, alături „de sistemul nervos în operare şi de sângele în circulaţie”, după Cage. Această problemă se regăseşte în lumea muzicii mele acusmatice de ceva timp, fără vreun plan sau vreo intenţie concretă. Am revenit de multe ori asupra acestui material, care pentru mine reprezintă întâlnirea fantastică a gestului, ritmului şi intonaţiei, dar şi un act al voinţei umane sau a necesităţii fiziologice.

Respiraţia este interiorul – sentimente, dorinţe, nelinişti, frici sau alte emoţii radicale. Este comunicare nonverbală, capabilă de mai mult decât cuvintele. Este posibil ca o respiraţie să nu fie sinceră?

Totul stă în respiraţia mea, aceea pe care nu o pot formula complet prin cuvinte, cea pe care cuvintele nu o pot forma. E ca şi când sper că respiraţia va duce informaţia mai departe, mai sigur, mai bine. Există încredere, speranţă, dorinţă şi tristeţe în respiraţie, de asemenea. Am împrumutat titlul acestei compoziţii de la unul din cele mai cunoscute poeme baroce ceheşti, scris de Bedich Bridel.

Writing Machine (live sound performance)

a scrie sunet… a scrie memorie…
muzica scrisului… sunetul unei memorii…
a plonja în memorie…

Glass Light

O experienţă cu un caleidoscop aparţine probabil oricărei copilării. Această descoperire a formelor mişcătoare, care modifică perspectiva asupra luminii, atrăgându-ne imaginaţia, conducând-o spre o lume virtuală a culorilor şi luminii. O lumină care reacţionează la gesturile corpului nostru.

Când am cunoscut obiectele din sticlă ale lui Marek Trizuljak am avut exact acelaşi sentiment. A fost ca o căutare a unui lucru nepotrivit, în afara timpului şi a spaţiului. Sticla, ca material, este o entitate vizuală, deşi ar putea fi şi complet sonoră. Prin această experienţă a survenit dorinţa de a face sunetul sticlei să fie real. Aşa a apărut Glass Light.


Michal Rataj (născut în 1975) este profesor asistent de muzică electroacustică la Academia de Arte Performative, Praga. A studiat muzicologie şi compoziţie în Praga, Egham (UK) şi Berlin şi a beneficiat de o bursă Fulbright la CNMAT, UC Berkeley, CA, USA în anul academic 2007-2008. Este producător la Radioul ceh şi membru al producătorilor EBU Ars Acustica Group. Muzica lui a fost difuzată şi interpretată de-a lungul Europei şi în SUA.


http://www.michalrataj.com
http://www.rozhlas.cz/radiocustica
http://www.ebu.ch/arsacustica

More links for radio art:
http://www.kunstradio.at/
http://artsbirthday.ebu.ch/
http://www.silenceradio.org/
http://www.radioqualia.net/
http://resonancefm.com/
http://www.ubu.com/
http://www.thewire.co.uk/
http://www.audiotong.net/



Program în plus de sesiunea de sâmbătă seara:
25/02, orele 13.00-17.00, Atelier de radio art cu Michal Rataj >>> Centrul Ceh, str. Ion Ghica nr. 11

25/02, ora 18.00, Prezentare Michal Rataj >>> Universitatea Naţională de Muzică, clasa Octavian Nemescu


Eveniment realizat cu sprijinul Centrului Ceh din Bucureşti.

Sponsori: Keean Media si CORCOVA Roy&Dâmboviceanu

18.2.11

Atelier de RADIO ART cu Michal Rataj, 25/02



Vineri, 25 februarie

13.00-17.00 @ Centrul Ceh (Str. Ion Ghica nr. 11)


Număr de locuri limitat. Înscrieri la sambatasonora@gmail.com

Radio art este creaţia sonoră difuzată exclusiv la radio.

Michal Rataj, producătorul emisiunii Radiocustica despre radio art şi inclusă în grila radiodifuziunii cehe (fără echivalent în grila radiodifuziunii române) http://www.rozhlas.cz/radiocustica_english/portal/, propune o încercare de definire a domeniului, un tur de recunoaştere al platformelor de difuzare (radio pe unde sau pe Internet, podcast) şi o privire asupra autorilor şi diferitelor curente/şcoli de creaţie radiofonică din lume.


Aveţi piese sonore pe care vreţi sa le discutaţi sau cărora să le testaţi potenţialul « radiofonic » ? Aduceţi-le !!!

Ce aşteptăm de la voi : interes în creaţia sonoră, soundscape, compoziţia literar acustică, materiale şi structura muzicală, performance, lectură şi dezvoltarea auzului prin orice mijloace.

Atelier organizat în parteneriat cu Centrul Ceh.

Persoane interesate